Pe meleagurile vâlcene ?i în împrejurimile sta?iunii B?ile Govora se afl? peste 300 de monumente istorice ?i de art?, de la tezaure neolitice, la vestigii dacice ?i romane ?i necropole paleocre?tine, p?strate în muzee din Rm. Vâlcea ?i Govora, la Cosata – Ocni?a, în siturile de la Sl?tioara, Bivolaru, Coste?ti, ori în Complexul muzeal M?ld?re?ti.
La numai 6 km. de sta?iune se afla, M?n?stirea Govora, început? de Vlad Dracul, în secolul al  XV-lea, ref?cut? de Radu I ?i înzestrat? mai apoi de Matei Basarab cu o tiparni??, la care s-a tip?rit cea dintâi carte de legi româneasc?. Cel mai frumos ?i mai rafinat exemplar de arhitectur? româneasc?, M?n?stirea Horezu, în?l?at? în 1693, de C. Brâncoveanu ?i inclus? în patrimoniul UNESCO în 1995.
M?n?stirea Dintr–un Lemn (sec. 17) ascunde o icoan? f?c?toare de minuni a Fecioarei. M?n?stirea  Bistri?a (1491), Cotmeana (1387), Arnota (1634), Surpatele (sec. 15), Cozia, pe Olt devenit? l?ca? ve?nic construit? de Mircea cel B?trân, sunt locuri minunate care dau splendoare ?i înnobileaz?  aceast? frumoas? zon?.

B?ile Govora , datorit? a?ez?rii într-o zon? de coline ?i p?duri de un pitoresc inedit, este în centrul zonei de r?spântie a artei Brâncovene?ti.
Se pot face excursii pentru vizitarea acestor monumente istorice mergând pe jos, deci într-o drume?ie mai mult sau mai pu?in lung?, sau cu autoturismul ?i autobuzele pân? la anumite distan?e ?i apoi mergând pe jos pân? la destina?ie.

M?n?stirile atrag prin pitorescul, prin arta p?strat?, mai toate fiind a?ezate într-un loc frumos, cu împrejurimi când aspre de ap?rare, când blânde ca pentru contemplare.
Când vii sau mergi la gar? se poate vizita M?n?stirea Govora care este impun?toare a?ezat? pe un deal care o pune în eviden??.
De la M?n?stirea Govora, pe c?r?ri t?iate prin p?dure, peste muchie de deal, cobori la M?n?stirea Surpatele ?i apoi la M?n?stirea Dintr-un Lemn.
Vizitarea lor se poate face ?i pe drumul jude?ean ce trece prin comuna P?u?e?ti – Ot?s?u – Surpatele- Frânce?ti.
Ceva mai la dreapta de B?ile Govora , pe drumul ce merge în comuna Pietrari ?i de aici c?tre Horezu se poate vizita M?n?stirea Bistri?a. Drumul forestier prin cheile Bistri?ei vâlcene, de un pitoresc inedit, circa 600m. lungime, urc? la izvoarele Bistri?ei în Mun?ii C?p??ânii sub vârful Zmeuratului cu o în?l?ime de 1938 m.
De la Bistri?a, pe ?oseaua spre carier? sau pe o potec? lung? de circa 15 km. se ajunge la M?n?stirea Arnota, ctitoria lui Matei Basarab. În drum se poate face un popas la Schitul P?pu?a(1711-1712)… viziteaza pagina Manastiri ››

Întor?i spre ?oseaua c?tre Horezu (vezi harta judetului) la 3 km pe dreapta se ajunge în satul Romani la M?n?stirea Hurezu ce seam?n? cu o cetate cu ziduri groase din c?r?mid? ?i piatr?. Este o bog??ie ornamental?, socotit?  cel mai reprezentativ monument al arhitecturii epocii este de o inestimabil? valoare de art? „a?a numitul” stil brâncovenesc.
La întoarcere, înainte de a intra în Horezu, pe un drum local ce se desprinde în stânga ajungi la complexul muzeistic M?ld?re?ti, format din dou? cule, construc?ii specifice nordului Olteniei.

De la Horezu po?i merge mai departe spre pe?tera Polovragi, ?i mai departe spre Novaci ?i de aici mai departe la cabana Rinca.
Din B?ile Govora se mai pot face excursii pentru vizitarea sta?iunilor Ocnele Mari ?i Ocni?a.
Ajungând în municipiul Rm.Vâlcea se pot vizita: Muzeul judetean, Casa memorial? Anton Pann, Dealul Capela cu monumentul Eroilor, Complexul muzeistic memorial Gheorghe Magheru, Parcul Z?voi amenajat din ordinul domnitorului Barbu ?tirbei, Muzeul arhitecturii populare vâlcene de la Bujoreni.
Ajungând în  cunoscutele sta?iuni balneare C?lim?ne?ti – C?ciulata - Cozia ?i apoi spre valea Lotrului spre sta?iunea Voineasa. Pe acest traseu nu trebuie uitat s? vizit?m M?n?stirea Cozia-m?rturie a epocii de glorie a neamului nostru de sub domnia lui Mircea cel B?trân.
Tot de la Vâlcea se ajunge la sta?iunea Ol?ne?ti unde se pot vizita cele 23 izvoare de ape minerale ?i o serie de alte obiective turistice de importan?? deosebit? în zon?.

http://www.bailegovora.ro/atractii.htm

Climatul este cel continental moderat cu mici influente mediteraniene: veri racoroase (temperatura medie a lunii iulie este de 19°C) si ierni placute (temperatura medie in ianuarie este de -3°C). Precipitatii sunt moderate (800 mm anual).

Govora este o statiune de importanta nationala deschisa in toate anotimpurile renumita pentru variatatea si caracterul terapeutic al proprietatilor apelor bogate in clor, sodiu, iod, brom, sulf (pentru cure externe) si cele hipotonice bogate in magneziu, calciu, putin sulf (pentru cure interne) cunoscute si utilizate inca din 1866. Namolul mineral este extras din localitate si namolul sapropelic fosil este adus de la Ocnele Mari.
Statiunea este recomandata in tratamentul bolilor respiratorii (astm bronsic, bronsite cronice, enfizem pulmonar, pneumopatii microbiene sau virale, rinite, sinuzite, faringite etc.), bolilor degenerative (spondiloze, artroze, poliartroze) si a bolilor reumatice articulare (tendonite, periatrite scapulohumerale), ca si in tratamentul disfunctiilor neurologice periferice si centrale (pareze usoare, sechele dupa poliomelite etc.) si a unor disfunctionalitati post-traumatice si boli asociate (ginecologice, endocrinologice, cardiovasculare, digestive, urinare). Complexele balneologice moderne sunt utilitate cu facilitati pentru bai cu ape minerale iodate si sulfuroase, aplicatii cu namol cald, pneumoterapii, electroterapii, chinototerapii, tratamente cu produse apicole. Exista si un sanatoriu pentru boli reumatice si respiratorii pentru copii.

Anual, statiunea poate primi peste 1400 turisti pe serie in tot timpul anului, din baza de agrement nelipsind terenurile de sport (fotbal si tenis) , sala de spectacole, discoteci si baruri.

http://www.valceaturistica.ro/cazare/bailegovora.htm